În 2024, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț a investit aproximativ 11 milioane de lei în activitățile sale culturale, dintre care doar 500.000 lei au provenit din vânzări proprii, cum ar fi biletele și alte servicii. Astfel, 95% din bugetul instituției a fost acoperit din fonduri publice, iar doar 5% din venituri au fost generate de piață.

Aceste date ridică întrebarea: ați simțit, în 2024, că Teatrul Tineretului v-a oferit cultură în valoare de peste 10 milioane de lei, adică mai mult de 2 milioane de euro?

Este important de menționat că acest articol nu analizează valoarea artistică a producțiilor teatrale, ci se concentrează pe eficiența utilizării fondurilor publice în raport cu publicul deservit. Teatrul Tineretului rămâne o instituție simbol pentru județ, iar funcționarea sa este esențială.

Conform datelor oficiale, execuția bugetară la 31 decembrie 2024 arată venituri totale egale cu cheltuieli totale: 10.988.201,93 lei. Dintre acestea, subvențiile pentru funcționare au fost de 9.738.981,22 lei, iar pentru dezvoltare de 743.846,20 lei, totalizând aproximativ 10,48 milioane lei. Veniturile proprii (bilete, servicii etc.) au fost de 505.374,51 lei. Astfel, aproximativ 95,4% din bugetul Teatrului Tineretului în 2024 a provenit din subvenții, iar doar 4,6% a fost obținut din piață.

Structura cheltuielilor reflectă și dimensiunea instituției: cheltuieli salariale și conexe (salarii de bază, sporuri, posturi pe cumul, delegare, indemnizații de hrană, vouchere de vacanță, prime de asigurare viață, contribuția asiguratorie pentru muncă) însumează 7.306.838,12 lei (aproximativ 66,5%); bunuri și servicii (energie, apă-canal-salubritate, transport, chirii, reparații curente, materiale, alte cheltuieli cu bunuri și servicii) sunt 2.139.295,73 lei (aproximativ 19,5%); alte poziții operaționale (asociații și fundații, acțiuni cu caracter științific și socio-cultural, sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate) însumează 798.221,88 lei (aproximativ 7,3%); iar dezvoltarea/capex (construcții, echipamente, alte active fixe) totalizează 743.846,20 lei (aproximativ 6,8%). Totalul acestor grupe reface exact execuția anuală.

În ceea ce privește audiența, au fost raportate 17.415 spectatori la reprezentațiile de teatru din 2024 (doar spectacole), iar această cifră nu include beneficiarii altor activități destinate publicului (ateliere școlare/preșcolare, tururi ghidate, conferințe etc.). Pentru a nu defavoriza instituția, se admite deliberat o estimare generoasă de aproximativ 10.000 participări suplimentare pentru aceste activități fără bilet. Rezultă un total de aproximativ 27.000 „beneficiari” în accepțiunea statistică utilizată, care – important! – numără participări, nu persoane unice.

Așadar, costul mediu per participare este de aproximativ 407 lei, iar costul per beneficiar unic este de aproximativ 773 lei. Aceste cifre ridică întrebări cu privire la eficiența utilizării fondurilor publice și la accesibilitatea culturală a Teatrului Tineretului pentru întreaga comunitate județeană.

Într-un an în care spitalele și centrele sociale din România încă își calculează hrana pe zi în zeci de lei (22–30 lei/zi, în funcție de tipul serviciului), în care părinții socotesc fiecare bon de cumpărături și mulți bunici fac economie la medicamente, cum explicăm că o singură trecere la o activitate culturală ajunge, bugetar, la aproximativ 407 lei, iar un om real, deduplicat, la aproximativ 570–900 lei pe an?

Nu contestăm arta, nici nevoia de teatru. Din contră: tocmai pentru că ținem la Teatrul Tineretului, întrebăm dacă modelul actual chiar maximizează accesul și impactul în tot județul, nu doar în Piatra-Neamț și împrejurimi.

Mai este ceva ce ține de încredere. În afara pieselor de teatru, restul activităților pe care Teatrul Tineretului le desfășoară sunt, de ani buni, în bună măsură necunoscute publicului larg. Presa locală nu este invitată sistematic la ateliere sau programe educaționale; accesul la imagini este restrictiv; ceea ce iese public pare filtrat atent. Politica de fotografiere/filmare este – în practică – una închisă; aproape tot ce vede publicul este produs „in-house”. Promovarea Teatrului Tineretului este aproape exclusiv locală: rar vedem campanii în județ, afișaj minimal în localitățile din jur; n-am întâlnit nici măcar o investiție simbolică – „10 lei pe un afiș” – la o primărie din proximitatea Piatra-Neamțului. Fără transparență, apare suspiciunea rezonabilă că o parte din activități sunt gândite ca să fie bifate, nu ca să atingă mase critice de public.

Și mai este misiunea. În trecut, teatrul juca, de exemplu, și pentru toate școlile din județ, cu autobuze de elevi aduse la spectacole ca să le trezească interesul pentru scenă; repertoriul avea loc și pentru spectatorul fără studii superioare, fără „antrenament cultural”, fără apetit pentru metaforă de mare rafinament. Teatrul Tineretului era ca o expoziție de peisaje pe care le priveai cu plăcere și înțelegere. Astăzi, instituția riscă – prin felul în care programează și comunică – să arate mai degrabă ca o expoziție de Picasso din cea mai abstractă perioadă: incontestabilă pentru cunoscători, dar cu un public țintă extrem de limitat. Când aproape tot bugetul vine de la contribuabilii din întreg județul, nu putem ignora că marea majoritate a publicului real provine, de regulă, din Piatra-Neamț și împrejurimi, în timp ce localități ca Roman, Bicaz, Borca, Roznov și altele rămân slab reprezentate. Nu e judecată estetică, e problemă de distribuție.

Teatrul Tineretului are nevoie de o resetare. Nu o vânătoare de vrăjitoare, nu o epurare, ci o resetare calmă, profesionistă și măsurabilă:

• Transparență: raportare anuală separată plătitori/neplătitori/persoane unice, nu doar „intrări”.

• Acces teritorial: indicatori de distribuție pe județ (ponderea de audiență din afara Piatra-Neamț, număr de reprezentații în localități, parteneriate educaționale), calendar ex-ante publicat, transport cultural organizat pentru școli.

• Politică media deschisă: invitații recurente pentru presă, politică foto/video prietenoasă (cu respectarea GDPR), raportări post-eveniment cu rezultate verificabile.

• Promovare în județ, nu doar în propria bulă: afișaj fizic, parteneriate cu primării, școli, ONG-uri; campanii care ies din centru către periferie.

Cu 10,99 milioane lei cheltuiți în 2024, dintre care 10,48 milioane lei subvenții, cu 17.415 spectatori raportați la spectacole și cu o estimare generoasă de aproximativ 27.000 participări totale, ajungem la aproximativ 407 lei/participare și – pe metodologie transparentă privind frecvența publicului – la aproximativ 570–895 lei/beneficiar unic, cu scenariul central de aproximativ 773 lei/unic.