România se confruntă din nou cu măsuri de austeritate, menite să reducă deficitul bugetar și să răspundă cerințelor internaționale. Aceste măsuri includ înghețarea salariilor, creșterea taxelor și reducerea serviciilor publice. Însă, întrebarea rămâne: sunt acestea soluții eficiente pentru stabilizarea economiei sau doar amânarea unei crize iminente?
Deficitul bugetar în creștere
România înregistrează unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În primele șapte luni ale anului 2025, deficitul a ajuns la 76,44 miliarde lei, echivalentul a 4,04% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului anterior. Comisia Europeană estimează că deficitul va rămâne ridicat, cu 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026.
Măsuri de austeritate și impactul asupra cetățenilor
Pentru a răspunde acestor provocări, guvernul a implementat măsuri de austeritate, precum înghețarea salariilor și creșterea taxelor. Aceste măsuri afectează în mod direct cetățeanul obișnuit: pensionarii și angajații din sectorul public resimt înghețarea veniturilor, clasa de mijloc suportă povara impozitelor mai mari, iar tinerii se confruntă cu lipsa de perspective din cauza resurselor limitate în educație și sănătate.
Necesitatea reformelor structurale
Criticii susțin că austeritatea devine adesea o mască pentru lipsa reformelor reale. În loc de simplificarea birocrației, reducerea cheltuielilor inutile și profesionalizarea administrației, politicienii preferă soluții rapide, precum tăierea cheltuielilor și creșterea taxelor. Acest lucru poate duce la o echilibrare temporară a bugetului, dar fără schimbări structurale, criza ar putea reveni în viitor.
Lecții din trecut
Românii își amintesc de perioada 2010–2012, când măsurile de austeritate au inclus tăieri masive de salarii și pensii, creșterea TVA-ului și scăderea puterii de cumpărare. Deși deficitul bugetar s-a echilibrat temporar, costul social a fost uriaș: sute de mii de oameni au emigrat, încrederea în politică a scăzut dramatic, iar populismul a prins rădăcini adânci.
Provocările actuale
Astăzi, România riscă să repete aceleași greșeli. Fără reforme reale, austeritatea devine doar o dietă forțată, urmată inevitabil de un nou "chef electoral" pe datorie. Într-o societate deja polarizată, în care încrederea în instituții este printre cele mai scăzute din Europa, austeritatea poate fi scânteia care aprinde furia publică. Proteste, radicalizare, ascensiunea partidelor populiste – toate sunt scenarii plauzibile.
Soluții pentru viitor
Un plan de austeritate responsabil ar trebui să înceapă cu statul însuși. Reducerea risipei din administrație, digitalizarea serviciilor, eliminarea sinecurilor și o luptă reală împotriva evaziunii fiscale ar arăta că sacrificiul este împărțit echitabil. În lipsa acestor măsuri, austeritatea nu este decât o pedeapsă aplicată celor fără putere, în timp ce privilegiile rămân intacte.
Austeritatea poate fi un medicament amar, dar necesar, atunci când este însoțită de o terapie reală a sistemului. Dacă însă se reduce doar la strângerea curelei cetățeanului, fără ca statul să își taie propriile excese, atunci nu este vindecare, ci doar prelungirea bolii. România nu are nevoie de o dietă impusă de la Bruxelles, ci de o schimbare de metabolism intern. Altfel, după fiecare cură de austeritate, ne vom trezi mai slăbiți, mai frustrați și mai vulnerabili. Și atunci, adevărata criză nu va mai fi una economică, ci una de încredere – cea mai greu de reparat dintre toate.
