Reforma fiscală și administrativă: premierul Bolojan pune accent pe reducerea cheltuielilor pentru a preveni noi taxe și majorări de impozite

Premierul Ilie Bolojan a oferit recent o imagine clară asupra modului în care Guvernul vede reforma fiscală și administrativă, insistând că România trebuie să renunțe la risipă și să prioritizeze reducerea cheltuielilor înainte de a lua în calcul impunerea unor noi taxe sau majorări de impozite. Pachetul fiscal, aflat în evaluare la Curtea Constituțională, rămâne esențial pentru bugetul anului 2026 și pentru accesarea fondurilor europene din cadrul PNRR.

Cum se derulează procesul de validare a pachetului fiscal

Referindu-se la al doilea pachet fiscal, contestat la Curtea Constituțională, premierul a explicat că singura problemă de constituționalitate a vizat articolul referitor la testarea cu poligraful a angajaților ANAF, articol eliminat ulterior fără alte modificări de fond. Bolojan este optimist că pachetul va fi declarat constituțional, ceea ce este crucial pentru stabilirea bugetului și pentru depunerea, până la 10 decembrie, a celei de-a patra cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro.

Unul dintre criteriile-cheie legate de acest pachet este taxarea poluării auto, cu o reducere de circa 20% pentru mașinile noi și o majorare de până la 20% la impozit pentru autoturismele vechi, condiții esențiale pentru accesarea fondurilor europene. Bolojan estimează că, după validarea pachetului, sumele alocate ar putea fi disponibile începând cu sfârșitul lunii februarie 2026, un moment important pentru investițiile publice.

Impactul măsurilor adoptate și direcția deficitului bugetar

Premierul a amintit că primele două pachete de măsuri fiscale adoptate în lunile iulie și august 2025 au cauzat un ușor recul al consumului și presiuni în creșterea prețurilor, însă au adus, în același timp, creșteri semnificative ale încasărilor la buget. Astfel, s-au înregistrat majorări de aproape 10 miliarde de lei, cu încasări mai mari la TVA (+15%), accize (+11%) și contribuții la Casa de Sănătate (+8,5%).

Pe de altă parte, în luna octombrie, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 500 milioane lei față de octombrie 2024. Guvernul urmărește reducerea graduală a deficitului bugetar, de la 9,4% în 2024 la 8,4% în 2025, cu o țintă de aproximativ 6% pentru 2026. Bolojan a subliniat că această corecție este posibilă doar prin scăderea cheltuielilor, Guvernul dorind să evite introducerea unor noi taxe sau majorări de impozite.

Majorarea impozitelor pe proprietate începând cu 2026

Un punct central al reformei este creșterea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice de la 1 ianuarie 2026. Premierul a precizat că, în raport cu puterea de cumpărare, România are în continuare unele dintre cele mai mici taxe pe proprietate din Uniunea Europeană și o pondere redusă a acestei taxe în PIB-ul național.

Aceste venituri sunt vitale pentru autoritățile locale, fiind destinate finanțării proiectelor locale, cum ar fi modernizarea drumurilor, rețelele de utilități, școlile și spitalele. Dată fiind situația fiscală dificilă, Guvernul nu va mai putea susține bugetele locale cu împrumuturi costisitoare, astfel încât creșterea impozitelor va fi direcționată către cofinanțarea proiectelor, nu pentru cheltuieli de consum.

Reforma administrației publice: eficiență și responsabilitate

Premierul a explicat că reforma administrativă nu se reduce doar la reduceri de personal, ci urmărește creșterea capacității instituțiilor de a funcționa eficient prin descentralizare și apropierea deciziilor la nivel local, cu un rol sporit în urbanism, construcții și igienă publică.

Bolojan a dezmințit ideea potrivit căreia toate salariile ar putea fi reduse cu 10%, subliniind că această percepție este eronată și că Guvernul nu intenționează astfel de măsuri generalizate. Cu toate acestea, a menționat că posturile ocupate de angajați ineficienți sau în exces vor fi reduse treptat.

Premierul a dat exemplul reducerii semnificative a cheltuielilor guvernamentale cu mașinile oficiale, scăzând chiria unei flote de la 840 milioane lei lunar la doar 10% din acea sumă prin renegocierea contractelor și reducerea parcului auto.

Bonusuri și sporuri în funcție de performanțe

O critică importantă a premierului a fost legată de sporurile acordate pentru atragerea fondurilor europene, unde unele ministere au dublat salariile unor angajați fără a avea rezultate palpabile. Bolojan a insistat că sporurile trebuie să reflecte performanța reală, subliniind exemplul Ministerului Agriculturii, unde sporurile au fost acordate pe baza unor protocoale interne, fără legătură directă cu munca la proiectele europene.

Provocările din sănătate și propuneri de optimizare

În domeniul sănătății, premierul a descris o situație dezechilibrată, în care spitalele direcționează peste 90% din buget către salarii, ceea ce reduce fondurile pentru medicamentele necesare, controlul infecțiilor și echipamente. În acest context, a apreciat extinderea listei de medicamente generice compensate, o măsură menită să reducă costurile cu medicamentele scumpe și să permită o alocare mai eficientă a resurselor.

Reformarea structurilor de ordine publică și dispecerate

Bolojan a prezentat reformele privind dispeceratele și structurile de ordine publică, care urmăresc eficientizarea resurselor fără a diminua siguranța cetățeanului. El a criticat paznicii care desfășoară activitate în locații cu activitate redusă, cum ar fi sediile Curții de Conturi, susținând că acestea pot fi protejate cu mai puține resurse și tehnologii moderne, iar personalul eliberat redeplasat către patrule stradale.

De asemenea, unificarea dispeceratelor Poliției, Jandarmeriei, Poliției Locale și Frontierelor ar permite utilizarea mai bună a personalului și intervenții mai rapide în situații de urgență.

Companiile de stat – o prioritate în procesul de reformă

Premierul a atras atenția asupra companiilor de stat, pe care le-a numit „gaură neagră” pentru resursele bugetare dacă nu sunt reformate serios. El a menționat 27 de firme cu capitaluri proprii negative și pierderi de 1,2 miliarde lei în 2024, plus datorii de peste 5 miliarde lei, precum și circa 83 de întreprinderi publice cu plăți restante de 6,5 miliarde lei.

Bolojan a anunțat că firmele care nu sunt salvabile vor fi închise, iar cele rămase trebuie să-și reducă pierderile și să implementeze reforme. Coordonarea procesului va fi asigurată de un grup de lucru condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, iar planurile de restructurare sunt așteptate începând din decembrie, pentru a evita întârzierile din anul curent.

Calea spre credibilitatea financiară a României

În concluzie, premierul a subliniat că toate aceste măsuri fiscale, administrative și de restructurare a companiilor de stat urmăresc un scop fundamental: recâștigarea credibilității financiare și bugetare a României. Aceasta este esențială pentru reducerea costurilor cu dobânzile și pentru continuarea accesării fondurilor europene, inclusiv a celor aproximativ 10 miliarde de euro rămași în PNRR până în august 2026.

Pentru Piatra Neamț și comunitățile locale, aceste reforme pot aduce un impact semnificativ, în special prin creșterea veniturilor locale și îmbunătățirea serviciilor publice, cu un accent pe o administrație mai eficientă și un management financiar responsabil.

Mai multe știri relevante pentru zona noastră găsiți pe Ziar Piatra-Neamț.