Investiții fără garanții: de ce a renunțat COMES Săvinești la învățământul dual și ce modificări legislative ar fi necesare
Introducere
COMES Săvinești, unul dintre principalii angajatori din zona Neamț și lider în producția de echipamente industriale complexe, a decis să întrerupă programele de învățământ dual pe care le susținea de ani buni, din cauza lipsei unui cadru legal care să îi permită să valorifice investițiile făcute în formarea tinerilor meseriași.
Problema cronică a forței de muncă calificate
În România, precum și în județul Neamț, piața muncii se confruntă cu o criză serioasă privind profesioniștii calificați în meserii tehnice esențiale, cum ar fi sudorii și lăcătușii mecanici. Această dificultate afectează inclusiv companii cu tradiție și prezență internațională, cum este COMES SA din Săvinești, producător de utilaje sub presiune și schimbătoare de căldură pentru industrii strategice precum cea chimică, petrolieră și energetică.
Anton Măzărianu, acționarul majoritar al COMES, semnalează că pentru a acoperi deficitul de personal calificat, firma recrutează specialiști din diverse regiuni ale țării și chiar din Asia, însă această soluție este costisitoare și insuficientă.
Încercarea de a forma meseriași prin învățământ dual
COMES a făcut eforturi importante timp de aproximativ șase ani pentru a sprijini învățământul dual, în parteneriat cu colegii tehnice din Neamț. Modelul învățământului dual presupune alternarea pregătirii teoretice în școală cu practică plătită la angajator, pentru a pregăti elevii direct pentru piața muncii.
Deși acest sistem ar trebui să funcționeze într-un beneficiu reciproc – elevii învață o meserie, firmele câștigă personal specializat, iar comunitatea păstrează tinerii – în practică COMES a constatat că nu poate controla păstrarea absolvenților în companie după finalizarea școlii.
Anton Măzărianu explică că, în ciuda investițiilor făcute în burse, echipamente, transport și formatori, nu există niciun instrument legal care să asigure că tinerii rămân măcar câțiva ani angajați în firmă. Datorită libertății de circulație garantate în Uniunea Europeană, absolvenții pot accepta oferta oricărui angajator, inclusiv din străinătate, fără restricții.
Consecințele renunțării la programele duale
Din acest motiv, COMES a decis să oprească programele de învățământ dual și să întrerupă colaborarea cu colegiile tehnice locale, precum Colegiul „Cartianu” sau „Forestierul”. Un exemplu concret: în unele clase doar un elev din 25 s-a angajat în companie, ceilalți alegând să plece în străinătate imediat după absolvire.
Această decizie are și un impact mai larg, deoarece dacă marii angajatori renunță la formarea tinerilor, școlile profesionale vor rămâne fără parteneri economici esențiali, iar meseriile tehnice vor deveni tot mai puțin atractive pentru elevi.
Necesitatea unor reglementări moderne și echilibrate
Se ridică întrebarea dacă nu ar putea fi introdus un model contractual modern de tip „stagiatură”, care să asigure un angajament minim de rămânere pe piața muncii în schimbul investiției în formarea elevului. Acest concept funcționează în alte țări și domenii, prin contracte prin care tinerii beneficiază de burse sau finanțare și se angajează să lucreze o perioadă fixă în companie, iar în caz de plecare anticipată restituie o parte din investiție.
Propunerile avansate includ:
- Contracte de formare cu clauze clare și accept informatic din partea elevilor (și a părinților, dacă sunt minori), care să stabilească o perioadă minimă de muncă (1-3 ani) în compania care i-a pregătit;
- Facilități fiscale pentru companiile care investesc în învățământul dual și păstrează absolvenți pentru o perioadă stabilită;
- Prime sau bonusuri susținute din fonduri publice pentru tinerii care aleg să rămână și să lucreze în țară;
- Contracte tripartite între elev, firmă și stat, cu cofinanțare publică și împărțirea riscurilor legate de angajarea absolvenților.
În prezent, cadrul legislativ românesc și metodologia de aplicare a învățământului dual nu oferă astfel de mecanisme de protecție a investițiilor private și, implicit, nu încurajează suficiente firme să se implice sustained.
Apel la autorități și reprezentanți locali
Anton Măzărianu subliniază că mediul de afaceri a semnalat aceste probleme de mai mult timp la nivel național, dar schimbările întârzie. El face apel la deputații, senatorii și autoritățile locale din Neamț să susțină o dezbatere serioasă la Parlament, împreună cu mediul de afaceri, Ministerul Educației și experți în drept european, pentru a reglementa clar și echitabil situația.
Concluzie
Cazul COMES reflectă o problemă sistemică cu implicații majore pentru economia locală și națională. Fără meseriași bine pregătiți, planurile de reindustrializare, modernizare și dezvoltare riscă să rămână teoretice. Din păcate, în lipsa unor instrumente legale clare, firmele încep să renunțe să investească în formarea tinerilor, riscând să se confrunte cu o criză chiar mai acută a forței de muncă specializate.
Pentru Piatra-Neamț și județul Neamț, acest mesaj este o confirmare a faptului că mesajele despre sprijinul învățământului dual trebuie să ajungă dincolo de cuvinte și să se concretizeze în soluții reale și eficiente.
Pentru mai multe știri locale și informații actualizate, continuați să urmăriți „azi în Piatra Neamț”.
