Alegerile parlamentare programate pentru sfârșitul lunii septembrie în Republica Moldova nu mai pot fi privite doar ca o competiție între partide și lideri locali. Acestea au devenit o confruntare între două blocuri geopolitice majore: Uniunea Europeană și Rusia.
Implicarea Uniunii Europene și a României
În ultimele luni, Chișinăul a fost vizitat de lideri europeni precum Emmanuel Macron, Donald Tusk, Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Aceștia au adus nu doar declarații, ci și promisiuni de sprijin economic și securitate, prezentate oficial ca „ajutor pentru reforme și integrare”. Totuși, momentul și modul în care au fost transmise aceste mesaje au creat o atmosferă de campanie electorală mascată.
România joacă un rol decisiv în această orchestrare. Președintele Nicușor a fost deja la Chișinău cu mesaje clare de susținere pentru „parcursul european”. Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat: „Fiecare vot contează”, subliniind că viitorul Moldovei depinde de alegerea unei direcții europene. Această implicare a României sprijină o anumită parte politică din Moldova.
Dublă măsură în politica externă
Există o ironie evidentă în această situație: România, care reacționează imediat când ambasadori sau politicieni străini își exprimă opinii despre alegerile sale interne, face exact același lucru în Republica Moldova. Când liderii de la București transmit mesaje care întăresc poziția unui partid aflat la guvernare în Moldova, acest lucru este prezentat ca „prietenie”, „solidaritate” și „sprijin frățesc”. Această dublă măsură este evidentă și ridică întrebări despre consistența politicii externe.
Strategiile Uniunii Europene și ale Rusiei
Uniunea Europeană și România practică o implicare „elegantă”, oficială: summituri, planuri de finanțare, conferințe de presă. Mesajul este clar: „Europa e cu voi, dar numai dacă votați cu cei care duc Moldova spre Europa”. Această strategie de soft power influențează emoțional electoratul prin promisiuni de stabilitate, securitate și prosperitate.
Pe de altă parte, Rusia utilizează metode mai directe și mai brutale: mobilizează servicii, bani negri, rețele de media și lideri locali loiali. Blocurile politice pro-ruse se unesc și primesc resurse consistente, iar propaganda este difuzată constant prin televiziuni, site-uri obscure și mesaje în teritoriu. Rusia nu ascunde faptul că vrea să mențină Moldova în sfera sa de influență și folosește orice mijloc pentru a-și atinge scopul.
Impactul asupra voinței electoratului moldovean
În acest climat, voința electoratului moldovean nu se mai formează în urma unei dezbateri interne reale. Temele concrete – salarii, drumuri, spitale, școli – sunt împinse într-un colț, pentru că întreaga campanie este confiscată de narațiunile geopolitice. Votul nu mai este despre cine repară drumurile din sat sau cine combate corupția din primărie, ci despre „Est versus Vest”.
Când un cetățean moldovean merge la urne, știe deja că, indiferent ce promite candidatul, votul său va fi interpretat la Bruxelles sau la Moscova. Astfel, autonomia politică a Moldovei dispare în fața presiunilor externe.
Concluzie
Alegerile din Republica Moldova nu mai sunt o bătălie de idei interne, ci o înfruntare între blocuri de putere: Uniunea Europeană și România pe de o parte, Rusia pe de alta. Ambele își pun „bocancii” pe pragul Moldovei, fiecare cu stilul și metodele proprii. Cei occidentali o fac sub formă diplomatică și instituțională, cu conferințe, summituri și bani declarați. Cei ruși o fac brutal, cu rețele de propagandă, bani la negru și lideri obedienți. Dar în ambele cazuri, rezultatul este același: cetățeanul moldovean este presat să aleagă nu între programe, ci între tabere.
Adevărata întrebare nu este dacă Moldova va merge spre Est sau spre Vest, ci dacă va reuși să-și păstreze libertatea de a decide singură, fără să fie strivită între „bocancii” geopoliticii. Iar noi, românii, ar trebui să recunoaștem onest: nu putem condamna ingerințele altora în alegerile noastre și, în același timp, să aplaudăm când facem exact același lucru peste Prut.
