După negocieri intense și o ședință-maraton în coaliția de guvernare, liderii politici au ajuns la un consens asupra formei finale a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale și administrative. Aceste măsuri vizează schimbări semnificative în mediul de afaceri, administrația publică, sistemul de pensii speciale și modul în care plătim taxe pentru sănătate sau achiziționăm colete din afacerea Uniunii Europene.
1. Capital social diferențiat pentru firme
Anterior, România permitea înființarea unei societăți comerciale cu un capital social de doar 1 leu. Noul pachet introduce următoarele praguri:
- 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri sub 400.000 lei,
- 5.000 lei pentru firmele cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei,
- 90.000 lei pentru firmele cu cifra de afaceri de peste 7 milioane lei.
Astfel, firmele noi vor fi obligate să pornească de la aceste praguri, iar cele existente vor trebui să își majoreze capitalul dacă depășesc anumite niveluri de afaceri. Scopul este de a descuraja "firmele de buzunar" și de a asigura o mai mare seriozitate în mediul de business.
2. Creșterea contribuției la sănătate pentru profesiile liberale
Baza de calcul a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) va crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe an. Această măsură îi va afecta pe profesioniștii independenți, precum PFA-urile, avocații și medicii, care vor contribui mai mult la sistemul public de sănătate. Deși inițial se propusese o creștere la 90 de salarii minime, Guvernul a renunțat la această variantă după protestele mediului asociativ.
3. Taxă pentru coletele din afacerea Uniunii Europene
Fiecare colet importat din state non-UE, cu valoare sub 150 de euro, va fi taxat cu 25 lei. Această măsură vizează protejarea producătorilor locali și reducerea concurenței neloiale provenite din afacerea Uniunii Europene.
4. Reducerea numărului de posturi în administrația publică
Se prevede eliminarea a peste 40.000 de posturi în administrația centrală și locală, prin comasarea instituțiilor și reducerea schemelor de personal din primării și consilii județene. Deși această măsură va aduce economii bugetare, se anticipează tensiuni în teritoriu și posibile proteste din partea sindicatelor.
5. Reforma companiilor de stat
Consiliile de administrație vor fi reduse ca număr și vor avea criterii de performanță mai stricte. Procedurile de numire vor fi reluate de la zero în cazul în care se constată nereguli. Scopul este de a crește eficiența și profitabilitatea companiilor de stat.
6. Modificări în sistemul de pensii speciale
Vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat până la 65 de ani, până în 2036. Pensia va fi calculată pe baza mediei ultimilor 5 ani de salariu, nu doar pe ultima lună, și nu va putea depăși 70% din venitul net. Aceste măsuri vizează aducerea unui echilibru între pensiile speciale și cele obișnuite.
7. Modificări în sistemul de sănătate
Plata medicilor de familie și a celor din spitale nu se va mai face pe baza raportărilor birocratice, ci în funcție de numărul real de pacienți și consultații. Această schimbare are scopul de a stimula munca efectivă și de a reduce raportările fictive, îmbunătățind astfel accesul pacienților la servicii medicale.
8. Măsuri fiscale suplimentare
- Creșterea impozitelor pe proprietăți: În special în localitățile unde au fost realizate investiții publice.
- Impozitarea mai strictă a câștigurilor bursiere: Se urmărește o mai bună colectare a taxelor și reducerea evaziunii fiscale.
- Fiscalizarea veniturilor din închirieri pe termen scurt: Platformele precum Airbnb și Booking vor fi obligate să utilizeze case de marcat.
- Obligația ca fiecare firmă să dețină cel puțin un cont bancar: Această măsură vizează creșterea transparenței în economie.
9. Investiții și Programul „Anghel Saligny”
Guvernul a decis să prioritizeze proiectele aflate într-un stadiu avansat și să suspende sau să rezilieze finanțările pentru cele aflate doar în fază de documentație sau cu progres fizic sub 30%. În cazul Programului „Anghel Saligny”, dedicat în special drumurilor comunale și rețelelor de utilități, aproximativ 35% dintre proiecte sunt suficient de avansate pentru a fi finalizate.
Acest al doilea pachet de măsuri fiscale și administrative reprezintă una dintre cele mai ample reforme de după criza din 2010. De la capitalul social al firmelor și taxele pentru profesiile liberale, până la tăierea posturilor din administrație și reforma pensiilor magistraților, măsurile propuse vizează echilibrarea bugetului printr-un mix de austeritate și reformă structurală. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să implementeze aceste măsuri fără a destabiliza societatea și fără a pierde sprijinul politic în Parlament.
