În ultimele săptămâni, discuțiile privind reorganizarea Romsilva au stârnit îngrijorări în județul Neamț, unde suprafețele împădurite sunt semnificative. Există temeri că mutarea deciziilor silvice către Iași ar putea adăuga birocrație și ar îngreuna controlul local asupra resurselor forestiere.

În acest context, deputata AUR de Neamț, Dumitrina Mitrea, a adresat o interpelare ministrului Mediului, solicitând clarificări privind desființarea Direcției Silvice Neamț. Ea cere informații despre motivele acestei intenții, criteriile de performanță care ar justifica mutarea la Iași, garanții pentru personal și un plan detaliat de implementare, cu termene și indicatori de monitorizare publică. Scopul este de a transforma discuțiile din impresii în date verificabile, fundamentând astfel politicile publice pe argumente solide.

Ca urmare a presiunii publice și parlamentare, AUR Neamț a anunțat că Direcția Silvică va rămâne la Neamț, cu posibilitatea extinderii rolului său. Această veste este binevenită pentru județ, dar necesită confirmare prin acte normative clare, publicate în Monitorul Oficial. Un anunț politic reprezintă un început, însă stabilitatea administrativă se asigură prin reguli scrise, o organigramă funcțională și rapoarte periodice de performanță.

Dincolo de apartenența politică, argumentele pentru menținerea sediului noii regionale Romsilva la Neamț sunt solide: decizii mai aproape de resursă, timpi operaționali mai buni, costuri de coordonare mai mici și o trasabilitate a lemnului mai ușor de verificat local. Aceste avantaje nu sunt garantate doar printr-un titlu pe hârtie, ci printr-un mecanism transparent: date deschise, indicatori clari (autorizări, controale, transporturi), audit periodic și un canal prin care cetățenii pot verifica evoluțiile în timp real.

Meritul Dumitrinei Mitrea constă în stabilirea standardelor pentru orice reorganizare: justificări tehnice, evaluare de impact, protejarea competenței locale și un plan de tranziție care să nu producă sincope în teren. Tonul său a rămas instituțional, iar întrebările adresate Ministerului sunt esențiale pentru oricine trăiește lângă pădure sau lucrează cu ea.

Este esențial ca Ministerul Mediului să confirme oficial arhitectura regională și să publice un calendar de raportare trimestrială. Doar astfel, „victoria” anunțată se va transforma din mesaj de presă în realitate administrativă. Până atunci, este corect să notăm că, la momentul potrivit, un parlamentar de Neamț a pus frână improvizației și a cerut ceea ce trebuie: dovezi, nu pretexte. Este un pas necesar pentru ca pădurea să fie administrată cu mintea la date și cu ochii la munte.