Pe 21 mai 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, una dintre cele mai semnificative sărbători religioase, care are loc la 40 de zile după Paște. Această zi coincide, de asemenea, cu comemorarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, figuri esențiale în istoria creștinismului. Totodată, ziua de astăzi este dedicată și celebrării eroilor naționali, având o importantă semnificație de recunoaștere la nivel național.

Întreaga sărbătoare are o profunzime spirituală, simbolizând victoria vieții asupra morții și urcarea omenirii către divinitate. În bisericile ortodoxe se desfășoară slujbe speciale, iar credincioșii se salută cu expresiile „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a Înălțat!”.

În tradiția românească, Înălțarea Domnului este adesea denumită Ispas. Conform unei legende, Ispas a fost un cioban bun, care, ascunzându-se, a fost martor la momentul înălțării lui Hristos și a povestit celor din jur despre cele văzute. Din acest motiv, tradiția spune că în această zi oamenii ar trebui să fie veseli și împăcați, evitând orice formă de conflict.

În credința populară, se crede că între Paște și Înălțare porțile cerului sunt deschise, iar sufletele celor care au plecat ajung direct în Rai. Prin urmare, pomenirea morților este o parte importantă a tradițiilor de Ispas, oamenii pentru onorându-le amintirea prin împărțirea de colaci, cozonaci, ouă roșii și băuturi destinate sufletelor celor plecați.

De asemenea, multe gospodine aranjează mese asemănătoare celor specifice de Paște, folosind pască și cozonaci, fiind considerată ultima oportunitate de a vopsi ouăle roșii. În plus, există obiceiuri menite să apere gospodăriile, cum ar fi plasarea de frunze de nuc sau leuștean la ușile și feroneriile caselor pentru a alunga spiritele rele.

Leușteanul joacă un rol important în obiceiurile de Ispas, iar în satele din România se practică adesea ritualul de a fi „bătuți” simbolic cu această plantă pentru a fi feriți de boli pe durata anului. Tot în această zi, plantele medicinale, precum leușteanul și paltinul, sunt sfințite și păstrate ca amulete.

Tradițiile agricole sunt la fel de importante, iar în trecut, țăranii stropeau câmpurile cu apă sfințită pentru a promova o recoltă bogată. De asemenea, de Ispas se considera că animalele nu trebuie muncite, iar rugăciunile pentru sănătatea lor sunt esențiale.

Această sărbătoare mai este cunoscută și sub denumirea de „Paștele Cailor”, o expresie care își are originea în vremurile când românii și maghiarii celebrează Paștele în date diferite. Astăzi, de Ispas, caii sunt lăsați să se odihnească, iar rugăciunile pentru binele lor sunt practicate.

Tradițiile populare indică și faptul că în ziua Înălțării nu este bine să se spele rufe sau să se împrumute bunuri, pentru a nu pierde prosperitatea. De asemenea, se desfășoară ritualuri menite să alunge spiritele rele, iar tinerii se reunesc pentru a participa la jocuri și hore populare.

În aceleași condiții, sunt sărbătoriți și Sfinții Împărați Constantin și Elena, personalități deosebit de importante în creștinism. Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milano în 313, care a dus la legalizarea creștinismului în Imperiul Roman, iar mama sa, Elena, este celebrată pentru descoperirea Sfintei Cruci.

Acești sfinți sunt considerați ocrotitorii credinței creștine, iar slujbe speciale au loc în bisericile care le poartă hramul de-a lungul țării. În prezent, peste 1,5 milioane de români își celebrează onomastica, cele mai frecvente nume fiind Constantin, Costel, Elena și varianta lor.

În România, ziua Înălțării coincide cu Ziua Eroilor, în care bisericile țin slujbe pentru a aduce un omagiu celor care și-au pierdut viața pentru patrie, ceremonii religioase și militare având loc la monumentele eroilor, în timp ce clopotele bisericilor răsună în memoria lor.