Sursa poza si informatii: economica.net

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția de gaze naturale utilizabile din România a suferit o scădere ușoară în prima jumătate a anului 2025. În intervalul ianuarie-iunie, aceasta s-a redus cu 1,9%, atingând valoarea de 3,731 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 71.800 tep mai puțin față de aceeași perioadă din anul precedent.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale au cunoscut o creștere semnificativă. De-a lungul aceleași perioade, importurile au crescut cu 52,6%, adăugând 439.900 tep la totalul lunilor ianuarie-iunie 2024, ajungând astfel la 1,275 milioane tep. Această dependență crescută de importuri subliniază necesitatea unei strategii naționale solide pentru a sprijini producția locală.

Proiecții pentru Viitorul Producției de Gaze

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), România își propune să își crească producția de gaze naturale într-un ritm mediu anual de 1,7% până în 2027. Prognozele curente indică un volum de 7,79 milioane tep pentru 2025, în creștere cu 1,5%, care ar urma să ajungă la 7,907 milioane tep în 2026, și mai departe la 8,176 milioane tep în 2027, ceea ce ar reprezenta o creștere de 3,4%.

Această evoluție pozitivă este anticipată pe fondul deschiderii unor noi capacități de producție și tehnologie modernizată, ce ar trebui să aducă o stabilitate mai mare în acest sector.

Tendințele Importurilor și Provocările Viitoare

Importurile de gaze naturale sunt prevăzute să scadă treptat, pe măsură ce producția internă se stabilizează. CNSP estimează că până în 2025 importurile vor scădea la 2,211 milioane tep, o reducere de 7,6%. Această tendință de diminuare ar urma să continue în 2026, cu importuri de 2,150 milioane tep (-2,7%), până la o scădere mai accentuată în 2027, când acestea sunt proiectate să ajungă la 2,022 milioane tep, marcând o descreștere de 6%.

Această tranziție ar trebui să fie susținută de o infrastructură robustă și de un management eficient al resurselor, inclusiv menținerea unui flux constant pentru piețele externe, asigurând în același timp securitatea energetică a României.

Concluzii și Perspective

România se află într-o perioadă de transformare a sectorului său energetic, iar datele recente indică atât provocări, cât și oportunități de dezvoltare. Creșterea producției interne de gaze și reducerea importurilor rămân priorități strategice, susținute de investiții în tehnologie și infrastructură.

Pentru a realiza aceste obiective ambițioase, cooperarea între sectorul public și cel privat va fi crucială. Adoptarea unor politici pro-active și sprijinirea inovațiilor tehnologice moderne vor accelera progresul și vor facilita tranziția către o economie mai independentă din punct de vedere energetic.