Sursa poza si informatii: economica.net

România, recunoscută cândva pentru livezile sale bogate, se confruntă acum cu o scădere semnificativă a producției de mere. Anul acesta, se estimează o recoltă de doar 442.000 de tone de mere, o reducere de 10% față de 2022, conform unui raport al Comisiei Europene. Aceste cifre marchează cel mai jos nivel din 2017, când recolta a fost de numai 340.000 de tone.

Trendul descendent a început în 2021, când producția s-a ridicat la aproximativ 600.000 de tone. Această scădere constantă a dus la o creștere a importurilor de mere din alte țări membre ale Uniunii Europene pentru a suplini cererea internă. La nivelul Uniunii, producţia totală din acest an este ușor mai mică decât cea din anul trecut, având o scădere de doar 0,1%, echivalent cu 10,4 milioane de tone.

Printre cei mai importanți producători europeni se numără Polonia, Italia și Franța. Polonia domină piața cu o producție impresionantă de 3,3 milioane de tone, înregistrând o creștere de 3,4% față de anul anterior. Italia a produs 2,2 milioane de tone, în scădere cu 3,5%, iar Franța a avut o producție de 1,4 milioane de tone, marcând o creștere de 3,6%.

Evoluția Prețurilor și Poziția României

În ceea ce privește prețurile, costul mediu pentru 100 de kilograme de mere ambalate și sortate a fost de 106 euro în luna iulie, reprezentând o creștere de 13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest preț este cu 25,9% mai mare decât media ultimilor cinci ani, deși este cu 1,6% mai mic față de luna iunie a acestui an. Aceste date au fost calculate analizând prețurile din cele mai mari piețe de mere: Polonia, Franța, Italia și Germania.

România ocupă locul al șaselea în Europa ca producător de mere, deținând o cotă de 4,4% din producția totală UE. Cu toate acestea, pentru a satisface nevoia internă, importurile rămân esențiale. Prețurile de import pentru 100 de kilograme de mere în UE sunt în jur de 133 euro, o scădere față de anul trecut când prețul depășea 160 de euro.

Viitorul Pieței de Mere în România

În acest context, viitorul producției de mere românești depinde de factori precum adaptabilitatea la schimbările climatice, modernizarea plantelor de procesare și îmbunătățirea tehnologiilor agricole. Îmbunătățirile în infrastructura agricolă și politici care să susțină producătorii locali ar putea inversa această tendință descendentă.

În contextul economic și climatic actual, România trebuie să investească în resurse locale și să îmbunătățească metodele de producție pentru a se asigura că merele românești nu vor dispărea complet de pe rafturile magazinelor. Aceste măsuri nu numai că ar putea revitaliza industria internă, dar ar putea poziționa România mai favorabil pe piața internațională a merelor.