Sursa poza si informatii: economica.net

Președintele Nicușor Dan a subliniat, într-un interviu pentru TVR1, importanța solidarității și promptitudinii în cadrul alianței NATO, după incidentul cu dronele care au intrat pe teritoriul polonez. „Am acționat conform procedurilor clasice prevăzute de articolul patru din Tratatul NATO, care prevede consultarea între membri. Aceasta era absolut necesară și s-a întâmplat imediat după incident. România a participat activ la aceste consultări și va continua să o facă," a afirmat președintele.

Nicuşor Dan a atras atenția asupra gravității situației, subliniind că dronele au reușit să pătrundă zeci de kilometri în interiorul Poloniei, echivalentul unei situații inedite comparativ cu alte accidente similare de la granițele României. „Până acum, dronele căzute la noi s-au prăbușit foarte aproape de frontieră. În acest caz, intruziunea a fost mult mai profundă în teritoriul polonez, ceea ce uneori nu s-a mai văzut," a spus el.

Polonia, împreună cu aliații săi, a dovedit că poate face față acestor provocări, conform lui Dan. „Prin acțiunea combinată, Polonia și partenerii săi au reușit să neutralizeze o parte importantă din aceste drone," a adăugat el.

Președintele a reamintit că, în cazul unui incident similar, România, ca stat membru NATO, ar avea capacitatea să răspundă eficient datorită sprijinului alianței. "România nu are de ce să fie îngrijorată. Procedurile NATO sunt bine stabilite și țara noastră este gata să le aplice cu echipamentul adecvat."

În ceea ce privește cadrul legal pentru doborârea dronelor, Nicușor Dan a menționat că legislația existentă și clarificările aduse de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) asigură o intervenție rapidă și organizată în cazuri similare cu cel din Polonia. „Rolurile sunt bine definite, totul fiind foarte clar, inclusiv comandanții responsabili," a subliniat el.

Șeful statului a discutat, de asemenea, despre contextul geopolitic din Europa, marcând că războiul din Ucraina a făcut evidentă necesitatea intensificării capacităților de apărare ale continentului. "Chiar dacă direcționarea resurselor spre apărare ia fonduri de la educație, sănătate sau cultură, aceasta este o necesitate de securitate. Un cost mic pentru a evita ceva mai grav, cum ar fi un război,” a conchis șeful statului.

Astfel, România, alături de ceilalți membri NATO, continuă demersurile pentru a-și întări capacitățile de apărare, asigurând atât interoperabilitatea, cât și capacitatea de intervenție colectivă în cazul unei agresiuni externe.