o premieră medicală impresionantă!
Sursa poza si informatii: ziarpiatraneamt.ro
Un bărbat de 42 de ani din Suedia a devenit prima persoană cu diabet de tip 1 care reușește să producă insulină proprie după un transplant inovator de celule pancreatice modificate genetic. Această procedură, considerată o descoperire de referință în medicina regenerativă, ar putea deschide drumul spre tratamente noi pentru milioane de pacienți.
Cum a funcționat tratamentul
Echipa de cercetători de la Spitalul Universitar Uppsala a injectat pacientului aproximativ 80 de milioane de celule pancreatice donatoare în mușchiul antebrațului, prin 17 injecții separate. Aceste celule au fost modificate genetic folosind tehnologia CRISPR pentru a deveni "hipoimune", adică greu de detectat de sistemul imunitar. Printre modificările efectuate se numără reducerea markerilor HLA, care pot declanșa respingerea, și supraexprimarea proteinei CD47, cunoscută sub denumirea de "don't eat me", care protejează celulele de atacul imunitar. Acest proces a permis transplantul fără administrarea clasică de medicamente imunosupresoare, care pot avea efecte adverse severe.
Rezultatele preliminare
La 12 săptămâni după transplant, celulele erau încă viabile, produceau insulină și răspundeau la mese, fapt confirmat prin creșterea nivelurilor de C-peptidă, un marker al secreției endogene de insulină. Pacientul a prezentat o scădere de 42% a nivelului HbA1c, un indicator al glicemiei medii, și o reducere parțială a necesarului zilnic de insulină. Totuși, transplantul acoperă deocamdată doar aproximativ 7% din necesarul total de insulină al organismului.
Reacția specialiștilor
Profesorul Per-Ola Carlsson, coordonatorul studiului, a declarat pentru presă:
"Acesta este cel mai emoționant moment al carierei mele științifice… Deschide posibilitatea ca, pe viitor, să tratăm nu doar diabetul, ci și alte boli autoimune."
Publicația Scientific American subliniază că este prima dovadă la om că transplantul de celule pancreatice modificate genetic poate funcționa fără tratamente de suprimare a sistemului imunitar.
O speranță, dar și prudență
Deși rezultatele sunt spectaculoase, experții avertizează că este vorba de un singur pacient și de un studiu clinic pilot, care urmărește în primul rând siguranța și fezabilitatea metodei. Sunt necesare teste extinse pentru a confirma eficiența pe termen lung și aplicabilitatea la scară largă.
Dacă aceste rezultate se vor repeta în studii mai mari, tehnologia ar putea revoluționa tratamentul diabetului de tip 1 și, poate, al altor boli autoimune.
