Revenirea acasă după o experiență provocatoare

Agentul şef Bogdan Andrei Apopei, în vârstă de 37 de ani, face parte din structurile poliției din anul 2009. A finalizat Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr, iar primul său loc de muncă a fost la Postul de Poliţie Bicazul Ardelean. A continuat să activeze în Poliția orașului Bicaz, combinând activitățile de proximitate și investigarea infracțiunilor pe parcursul a mai mult de 14 ani. De-a lungul carierei, a fost parte din diverse misiuni internaționale, inclusiv una în Marea Britanie între 2017 și 2019, care i-a adus recunoaștere printr-o emblema de onoare de la Ministerul Afacerilor Interne.

O revelație în mijlocul dificultăților

Cum a fost experiența din Sudanul de Sud?

A fost o experiență extrem de transformatoare. Această națiune, cea mai recent înființată, cu unsprezece ani de autonomie, se confruntă cu provocări semnificative. Temperaturile, care variază constant între 30 și 37 de grade Celsius, umiditatea ridicată și vegetația aproape inexistentă erau doar câteva dintre dificultățile întâmpinate.

La începutul misiunii, a acționat ca trainer pentru polițiștii locali și voluntarii care susțineau activitatea poliției. Le oferea pregătire în domenii esențiale, precum bazele activității polițienești, drepturile omului, etica și interacțiunea cu comunitatea. Lecțiile se desfășurau cu grupuri de 20-30 de persoane, având scopul de a construi un sistem funcțional de ordine publică.

După această etapă, a activat timp de patru luni în centrul regional de integrare operațională din baza Aweil, unde era responsabil de monitorizarea continuă a situației de securitate și coordonarea activităților polițiștilor din teren.

În cele din urmă, ultimele patru luni și le-a petrecut în Malakal, o regiune cunoscută pentru instabilitatea sa. Aici, în calitate de ofițer de patrulă în tabăra de refugiați, colabora cu colegi din Rwanda pentru a asigura securitatea și a interveni în situații de urgență.

O realitate şocantă

Ce l-a impresionat pe Apopei cel mai mult?

Condițiile de trai ale localnicilor l-au marcat profund. Deși dificultățile din țările africane sunt cunoscute, realitatea pe care a întâlnit-o acolo depășește orice imagine sau reportaj.

Apa era extrem de rară, iar multe posturi de poliție funcționau în aer liber, sub copaci, fără resurse fundamentale ca electricitatea și apa curentă. De multe ori, nu existau nici măcar instanțe de judecată, în ciuda străduințelor polițiștilor de a menține un sistem just funcțional.

Salariul unui polițist era de aproximativ 10 dolari pe lună, suma echivalând cu o cantitate foarte mică de orez.

În tabăra de refugiați, o singură comunitate gestiona infracțiunile minore prin intermediul unor consilii tribale, care stabileau sancțiuni pecuniare, având în vedere numărul extrem de scăzut de agenți de poliție.

Învățând în umbră

Cum își desfășurau viața copiii din această zonă?

Aici, Apopei a fost profund impresionat. Aproape 70% dintre copii studiau sub copaci sau în locuri unde exista puțin umbră. Școlile erau rare, multe dintre ele fiind construite cu ajutorul organizațiilor internaționale.

Mergea des în acele școli, discutând cu elevii despre drepturile omului, discriminarea și respectul reciproc. Copiii de peste 12 ani înțelegeau limba engleză, iar în caz de necesitate existau translatori. Reacția lor era deosebit de entuziastă la primirea unor daruri simple, precum bomboane sau mingi de fotbal.

A fost impresionat de bucuria copiilor, care, în ciuda absenței multor resurse, se jucau cu obiecte simple, cum ar fi mingi din șosete vechi și bâte din lemn.

O comunitate plină de curaj

Cum erau femeile și familiile din acea regiune?

Oamenii din Sudanul de Sud se dovedeau a fi extrem de puternici, iar femeile, în mod special, manifestau o forță remarcabilă. Ele erau mereu ocupate: cărau pietre, le spărgeau pentru a le vinde, găteau și aveau grijă de copii, familiile având adesea între șase și doisprezece copii.

Cu toate provocările, aceștia continuau să își trăiască viața cu demnitate.

Incidente riscante și tensiuni

Ați întâmpinat momente periculoase în cadrul misiunii?

Deși a fost norocos să nu fi fost implicat direct în incidente grave, Apopei a fost martor la tensiuni frecvente. Se auzeau focuri de armă, existau jafuri și conflicte în apropierea bazei ONU. În special în baza din Aweil, atmosfera era mereu tensionată, cu zgomote de focuri de armă auzite săptămânal.

Multe familii locale dețineau arme, iar fiecare partid politic avea propria structură militară, ceea ce ducea la conflicte frecvente.

Întoarcerea acasă și lecții învățate

Cum a fost revenirea în România?

Întoarcerea a fost un amalgam de emoții. Pe de o parte, a experimentat siguranța și liniștea, dar pe de altă parte, a resimțit o tristețe profundă. Timp de un an, „acasă” fusese un container mic, iar legăturile formate cu colegii au devenit extrem de strânse.

Experiența i-a evidențiat cât de importante sunt lucrurile simple din viață, făcându-l să realizeze cât de civilizată este România și cât de diferită este de condițiile dure din Sudanul de Sud, unde oamenii supraviețuiesc în condiții extreme, dar își păstrează totuși datoria și speranța.

Concluzii și perspective

Ce mesaj ați obținut din această experiență?

A avut oportunitatea de a colabora cu colegi din numeroase țări, observând că, în ciuda provocărilor, profesionalismul polițiștilor români se compară favorabil cu cel din diverse colțuri ale lumii.

Această misiune i-a oferit o recunoștință profundă pentru lucrurile esențiale: apă, siguranță, familie și stabilitate. Lucruri pe care, din păcate, le recunoaștem adesea numai atunci când vedem viața fără ele.

De reținut

Experiența lui Bogdan a oferit o privire valoroasă asupra provocărilor cu care se confruntă populațiile vulnerabile din lume. Observațiile sale servesc nu doar ca un semnal al dificultăților globale, ci și ca un apel de a aprecia fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi.