În România, o reformă legislativă recentă a stabilit că vârsta minimă a consimțământului sexual este de 16 ani. Mai mult, dacă există o diferență de vârstă de peste 5 ani între un adult și un minor sub această vârstă, orice act intim este considerat infracțiune gravă. Această lege clarifică faptul că un copil nu poate consimți la o relație cu un adult, eliminând orice ambiguitate legală.

Protecție împotriva relațiilor inegale

Noua legislație pune capăt ideii periculoase că un minor ar putea accepta de bunăvoie o relație cu un adult. Este evident că un adolescent nu are aceeași maturitate sau capacitate de decizie ca un adult, iar așa-zisul „consimțământ” al minorului era, până acum, doar un paravan legal pentru exploatarea vulnerabilității sale.

Sfârșitul unei ipocrizii legislative

Anterior, vechea legislație permitea unor adulți să scape nepedepsiți pentru abuzuri asupra minorilor, invocându-se adesea că „minorul a fost de acord”. Această scuză era acceptată implicit sau aplicau pedepse minime, ceea ce ducea la destine frânte pentru numeroși tineri și legitima comportamente abuzive. Cu noile reglementări, consimțământul unui copil nu mai poate fi folosit ca scuză pentru un adult, iar statul român transmite un mesaj clar că asemenea abuzuri nu vor mai fi tolerate.

Modificări legislative majore

Modificările aduse Codului Penal din 2020 încoace au înăsprit substanțial pedepsele și au eliminat portițele de scăpare. Astăzi, dacă diferența de vârstă dintre parteneri depășește 5 ani și victima este un minor sub 16 ani, legea intervine imediat, fără discuții. Orice act sexual cu un minor sub 16 ani comis de un adult mult mai vârstnic este acum considerat infracțiune pedepsită cu închisoare. Pentru minorii sub 14 ani, fapta este considerată de o gravitate deosebită, având în vedere vulnerabilitatea extremă a victimei. Astfel, „scutul” legal al agresorilor a dispărut, iar legea ridică standardul protecției minorilor la un nivel fără precedent.

Efecte vizibile: scăderea abuzurilor

Noile prevederi penale își arată deja efectele benefice în societate. Autorii care înainte se considerau intangibili au înțeles că riscul de a ajunge la închisoare este foarte real, așa că abuzurile au început să scadă simțitor:

• Mai puține tentative de abordare online a minorilor: Se raportează o scădere a cazurilor de abordare pe internet, semn că prădătorii virtuali sunt descurajați de noile pedepse aspre.

• Reducerea hărțuirii minorilor în public: Gesturile indecente care odinioară erau aproape la ordinea zilei – claxoane insidioase, fluierături sau apropouri cu subînțeles adresate elevilor la școală – au dispărut în mare parte. Nu pentru că autorii acestor gesturi ar fi devenit brusc mai morali, ci pentru că legea i-a obligat să se oprească. Frica de consecințe penale reale a temperat comportamentele abuzive care înainte erau trecute cu vederea.

Un mesaj moral și un început necesar

Această lege nu este doar o simplă normă juridică, ci și o declarație morală fermă a societății. Mesajul transmis este clar: minorii nu mai sunt pradă pentru adulți, iar diferența de putere și experiență nu mai poate fi exploatată. Statul a ridicat un zid de protecție în jurul copiilor și a trasat o linie roșie peste care nimeni nu are voie să treacă fără consecințe severe. Cine afirmă că această reglementare ar fi prea dură, trăiește într-o lume paralelă. În realitate, legea este poate chiar prea blândă în raport cu răul uriaș cauzat de lipsa de protecție din trecut, dar este un pas înainte esențial. Este, de fapt, una dintre puținele legi care au reușit să schimbe în bine viața de zi cu zi a cetățenilor, reducând abuzurile și oferind copiilor măcar o parte din siguranța pe care o meritau dintotdeauna.

Astăzi, adolescenții din România merg la școală mai liniștiți, ies în oraș fără teamă că vor fi abordați în public de tot felul de persoane dubioase și folosesc internetul fără să se mai simtă mereu vulnerabili. Este dovada vie că, atunci când dorește, legea poate fi un scut pentru cei mai fragili membri ai societății. Și este dovada că, în sfârșit, îi sancționează pe cei care cred că pot profita de lipsa de experiență a unor copii. Acest cadru legal întărit reprezintă un pas important spre o garanție că niciun adult nu va mai putea exploata un minor sub pretextul consimțământului, reafirmând responsabilitatea noastră colectivă de a ne proteja copiii.