Într-o ediție recentă a emisiunii "Zona Gri", psihologul Pavel Radu Lala a discutat despre manipulare, un fenomen subtil și adesea invizibil în viața cotidiană. De la relațiile de cuplu și dinamica părinte–copil, până la influența mass-media și a rețelelor sociale, Lala a explicat cum aceste mecanisme pot distorsiona realitatea și ne pot influența deciziile fără ca noi să fim conștienți de acest lucru.

Ce este manipularea?

Potrivit psihologului, manipularea este un proces prin care o persoană sau un grup încearcă să influențeze sentimentele și gândurile altcuiva într-un mod ascuns, în beneficiul propriu. "Este ca un fel de drog pentru creiere", a spus Lala, subliniind că victima are impresia că acționează liber, dar, în realitate, deciziile sale sunt deja "programate".

Manipularea în relațiile de cuplu

În relațiile personale, manipularea poate fi dificil de identificat. Un semn ar fi atunci când partenerul se victimizează constant, spunând: "Eu te iubesc, eu sunt cel care suferă și tu nu". O altă tehnică subtilă este distorsionarea realității, cunoscută sub termenul de "gaslighting", care face ca victima să se încreadă mai mult în percepția celuilalt decât în propria sa realitate. Un test simplu pentru a identifica manipularea este sentimentul de vinovăție permanent, chiar și atunci când conflictul pare rezolvat: "Dacă de cele mai multe ori are de câștigat cealaltă persoană, înseamnă că s-ar putea să fii tu cel manipulat, cel care de fiecare dată cedează", a explicat Lala.

Părinții manipulatori și efectele asupra copiilor

Manipularea nu se limitează la relațiile de cuplu; părinții pot utiliza tehnici subtile pentru a-și modela copiii, mascate sub pretextul "grijei părintești". De exemplu, un părinte ar putea spune: "Eu știu mai bine decât tine" sau "Dacă nu mă asculți, înseamnă că nu mă iubești". Aceste mesaje pot face copilul să creadă că este responsabil pentru starea de rău a părintelui, ceea ce este total fals. Consecințele pot fi dramatice: unii copii devin rebeli, alții extrem de supuși, incapabili să spună "nu" autorității. Diferența dintre ghidaj și manipulare este esențială: prin ghidaj îi dai indicații, îi păstrezi libertatea; în manipulare, nici nu-l mai întrebi, hotărăști pentru el, îi impui decizii.

Mass-media, rețelele sociale și frica

Un alt aspect discutat a fost manipularea colectivă prin mass-media și rețelele sociale. "Acum e ceva mult mai perfid, care se află în buzunarul nostru – telefonul. Intrăm pe rețele de socializare și deja ni se creează un profil. Dacă ești anxios, o să-ți trimită numai despre anxietate. Dacă ești naționalist, o să-ți dea mesaje despre naționalism", a explicat Lala. Mesajele personalizate exploatează emoțiile cele mai vulnerabile: frica, vinovăția și dorința de validare. "Manipulatorii au observat că frica merge foarte bine, pentru că introduci panică și omul acționează așa cum vrei tu", a arătat Lala, amintind inclusiv de perioada comunistă și de campaniile de panică din timpul pandemiei.

Manipularea în familie: între soți și părinți

Un alt aspect sensibil discutat a fost relația dintre părinți și copiii deveniți adulți, mai ales atunci când aceștia continuă să locuiască împreună. "Aș recomanda să nu locuiască împreună, pentru că tot apar disensiuni. Cineva va fi prins între manipulatori – părinți și partener – și fiecare va încerca să-l atragă de partea sa", a subliniat psihologul. Lipsa desprinderii de familie duce la relații tensionate, la decizii impuse și la pierderea încrederii în partener.

Consecințele psihologice ale manipulării

"Scade, bineînțeles, stima de sine. Victimizarea, culpabilizarea sunt ca o bombă cu ceas pentru încredere pe termen lung", a avertizat Pavel Radu Lala. Totuși, lucrurile pot fi reversibile prin terapie și conștientizare. "E important să analizăm faptele, nu doar cuvintele. Dacă te simți vinovat fără să fi făcut nimic, înseamnă că ești manipulat", a explicat specialistul.

Cum ne putem proteja de manipulare

În final, psihologul a oferit câteva soluții practice:

• Să facem o pauză înainte de a reacționa la o informație;
• Să verificăm sursele și să discutăm cu alte persoane;
• Să ne impunem limite de expunere la știri alarmiste;
• Să cultivăm o gândire critică și să nu acceptăm orbește "adevărurile" livrate de alții.

"Cu cât suntem mai critici, cu atât reușim să trecem peste manipulare. Libertatea minții este cea mai mare libertate", a conchis Pavel Radu Lala.

Pentru a viziona întreaga discuție, accesați emisiunea "Zona Gri" cu Pavel Radu Lala.