Deputata Cristina-Emanuela Dascălu, profesor universitar doctor și vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a exprimat recent îngrijorări majore cu privire la impactul Legii 141/2025, cunoscută sub numele de "Legea Bolojan", asupra sistemului educațional din România.
Un plan grăbit cu consecințe grave
Dascălu subliniază că implementarea acestei legi cu doar șase săptămâni înainte de începerea anului școlar și cu un termen limită de 15 zile pentru reorganizare reflectă o lipsă de planificare și viziune. Ca profesor cu peste 30 de ani de experiență, consideră că acest demers reprezintă mai degrabă un experiment social riscant decât o reformă reală, care ar putea compromite viitorul unei întregi generații de elevi.
Cifrele haosului: un sistem uriaș sub presiune
Sistemul educațional românesc, cu peste 3,2 milioane de elevi, 200.000 de profesori și 6.200 de școli, se confruntă cu provocări majore. Legea Bolojan impune reorganizarea a 1.847 de școli, majoritatea cu mai puțin de 500 de elevi, comasarea a 892 de școli rurale și reconfigurarea a peste 45.000 de clase. Dascălu întreabă retoric cum poate un sistem de asemenea amploare să fie reorganizat în doar 15 zile, subliniind că acest proces este imposibil de realizat în acest interval scurt.
Eforturi logistice imposibile
Implementarea legii presupune operațiuni logistice complexe, precum inventarierea școlilor, recalcularea normelor didactice, reorganizarea claselor și ajustarea bugetelor pentru inspectoratele școlare și transportul elevilor. Aceste sarcini nu pot fi finalizate în 15 zile, iar în spatele acestor statistici se află profesori care nu știu unde vor lucra, directori care nu știu dacă vor mai avea școli de condus și părinți în incertitudine totală cu privire la viitorul copiilor lor.
Efectele dovedite ale suprapopulării claselor
Legea prevede creșterea numărului maxim de elevi la 34 pe clasă, ceea ce poate avea efecte devastatoare asupra calității educației. Studiile OECD arată că în clasele cu peste 30 de elevi, scorurile la teste scad cu 12-15%, iar timpul de interacțiune profesor-elev se reduce cu 40%. De asemenea, rata de abandon școlar crește cu 23% în clasele supraaglomerate, iar elevii raportează o creștere a anxietății, a problemelor de concentrare și a incidentelor de bullying.
Economii minore, costuri colosale
Guvernul estimează economii de doar 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației. Totuși, costurile ascunse sunt mult mai mari, incluzând transportul școlar suplimentar, costurile asociate creșterii abandonului școlar și reconversia profesorilor disponibilizați. Calculul real arată că economia netă este de doar 20 de milioane de lei, o sumă infimă în comparație cu riscurile asumate.
O decizie iresponsabilă și lipsită de fundament științific
Dascălu critică lipsa totală de fundamentare științifică a reformei, menționând că nu au fost realizate studii de impact și că experiența altor țări care au implementat măsuri similare a fost ignorată. Institutul de Științe ale Educației a fost lăsat deoparte, ceea ce arată o abordare unilaterală și iresponsabilă. Această "reformă" este considerată un pas înapoi, care transformă educația dintr-un ecosistem complex într-o simplă ecuație contabilă, cu efecte ce se vor resimți ani de zile, afectând generații întregi de elevi.
Apel la responsabilitate: o reevaluare urgentă
Dascălu subliniază necesitatea suspendării acestei reforme și inițierea unui dialog real cu toți actorii implicați: profesori, părinți, elevi și experți. Propunerile pentru o abordare responsabilă includ suspendarea și reevaluarea Legii, implementarea graduală în județe pilot și măsuri de sprijin, precum crearea unui fond special pentru transportul școlar și programe de reconversie pentru profesori. Educația nu poate fi guvernată prin calcule birocratice și termene imposibile; merită o abordare bazată pe viziune, dialog și respect. Este încă timp pentru a alege viitorul copiilor în locul unor economii minore, care, în cele din urmă, vor costa mult mai mult decât ar fi putut aduce.
