Discrepanțe remarcabile în aprilie 2026

Luna aprilie 2026 a evidențiat aceste discrepante. România a reușit să exporte energie electrică la tarife medii de aproximativ 50 euro/MWh în perioada de vârf a producției solare, dar în timpul vârfurilor de consum de seară s-a văzut nevoită să importe energie la prețuri de până la 250 euro/MWh.

Analiza a scos în evidență că România a adus energie electrică din Bulgaria, totalizând aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către această țară au fost de doar 5 milioane euro. Chiar dacă volumul importurilor a fost de aproape două ori mai mare decât cel al exporturilor, valoarea financiară a importurilor s-a dovedit a fi de aproape șapte ori mai ridicată.

Experții au observat că o parte din energia adusă a fost gestionată prin rețelele de stocare din Bulgaria, ceea ce subliniază importanța tot mai mare a acestor capacități în ecologia energetică europeană.

Direcții de investiții și progres

Analiza relevă că România continuă să își canalizeze resursele în dezvoltarea de capacități noi de producție, pe când Bulgaria a înregistrat progrese semnificative în domeniul stocării și flexibilității energetice. În prezent, Bulgaria dispune de peste 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh de capacitate de stocare, având obiective deja stabilite pentru a atinge 10 GWh. În contrast, România se află pe o poziție deficitară, având aproximativ 0,6 GW capacitate de baterii instalate și puțin peste 1 GWh de capacitate de stocare.

Aceste disparități devin și mai clare atunci când ne uităm la proporția sistemelor de stocare comparativ cu capacitățile regenerabile. În România, stocarea reprezintă aproximativ 6% din totalul capacităților eoliene și solare, în vreme ce Bulgaria beneficiază de un raport de aproximativ 30%, oferindu-le un avantaj considerabil în flexibilitate.

Bateriile utilizate în România sunt predominant de tip „Grid-Following”, considerate pasive, ce nu pot stabiliza rețeaua energetică independent. În schimb, în Bulgaria, circa 20% din bateriile instalate sunt de tip „Grid-Forming”, având capacitatea de a stabiliza rețeaua și de a gestiona dezechilibrele generate de energia regenerabilă.

Perspectivele energetice ale României

Conform specialiștilor, insuficiența capacităților de stocare contribuie la rigiditatea și vulnerabilitatea sistemului energetic românesc. În timpul zilei, sursele de energie sunt abundente și prețurile scad semnificativ, ajungând uneori la valori aproape de zero, ceea ce conduce la exporturi rapide. Odată cu lăsarea serii, pe măsură ce producția solară scade și consumul crește, România se confruntă cu un deficit de flexibilitate și e nevoită să importe energie la prețuri ridicate.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că, fără investiții masive și rapide în soluții de stocare avansate, piața energiei regenerabile din România ar putea suferi o devalorizare, în care surplusurile devin din ce în ce mai puțin valoroase, generând facturi mari pentru consumatori.

Experții insistă că provocarea principală a României nu mai este lipsa producției de energie regenerabilă, ci absența unei strategii inteligente și flexibile de gestionare a sistemului energetic. În acest context, este esențial ca prioritățile pentru anii următori să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii de stocare și modernizarea rețelelor, deoarece avantajul energetic viitor va fi deținut de țările capabile să utilizeze eficient energia produsă.

Aspecte de reținut

România trebuie să profite urgent de oportunitățile de investiții în capacități de stocare pentru a rămâne un competitor viabil în regiune. Transformarea peisajului energetic va depinde de abilitatea sa de a se adapta la cerințele în continuă schimbare și de a implementa soluții inovatoare pentru optimizarea utilizării resurselor regenerabile.