România se află într-un decalaj semnificativ în raport cu alte țări europene în ceea ce privește capacitățile de stocare a energiei electrice prin hidrocentrale de tip acumulator (CHEAP), o tehnologie recunoscută drept esențială pentru asigurarea echilibrului rețelelor energetice moderne și integrarea surselor regenerabile de energie. Această situație evidențiază vulnerabilitatea României, în mod special comparativ cu state precum Spania, Germania, Italia, Austria sau Elveția, care profită de zeci de ani de asemenea "baterii hidro". Deși România dispune de un potențial hidroenergetic semnificativ, lipsa acestor instalații este o problemă notabilă.

Necesități și Provocări în Sistemul Energetic

La nivelul Uniunii Europene, capacitatea totală de stocare prin intermediul sistemelor de acumulare depășește 50 GW. Aceste sisteme sunt fundamentale pentru gestionarea surplusului de energie generat în momentele de cerere scăzută și pentru reintroducerea acesteia în rețea în perioadele de consum maxim. În multe dintre statele membre, infrastructura de stocare hidro este un element esențial pentru menținerea stabilității rețelei electrice și pentru reducerea dependenței de centralele tradiționale.

În România, lipsa acestor facilități devine tot mai evidentă, mai ales în contextul creșterii rapide a energiei din surse solare și eoliene. Fără sisteme eficiente de stocare, stabilizarea rețelei se face, din păcate, prin importuri sau prin utilizarea centralelor convenționale, opțiuni care sunt considerabil mai costisitoare și mai puțin flexibile. Experții din domeniu subliniază că dezvoltarea capacităților de stocare va reprezenta o provocare majoră în următorii ani, având în vedere natura intermitentă a producției din surse regenerabile, care necesită soluții rapide pentru echilibrarea rețelei.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) preconizează o capacitate de stocare de aproximativ 800 MW folosind tehnologia CHEAP până în anul 2030. Cu toate acestea, actualmente România nu dispune de un proiect de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj operativ. Transelectrica estima, de asemenea, o necesitate de 2.000 – 4.000 MW capacitate de stocare, inclusiv sisteme de baterii, pentru a asigura un echilibru corespunzător în rețea.

Avansul Proiectelor: Tarnița-Lăpuștești și Bicaz

Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești reprezintă cel mai semnificativ și discutat proiect din acest domeniu, având o capacitate estimată de 1.000 MW și un cost de aproximativ un miliard de euro. De-a lungul a patru decenii, acest proiect a fost relansat în diverse rânduri. Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat reînceperea unui studiu de fezabilitate pentru Tarnița-Lăpuștești, aducând în discuție că "a venit timpul lui". Totuși, o procedură de achiziție pentru realizarea acestui studiu, demarată de SAPE S.A. în octombrie 2023, a fost anulată în decembrie 2023 din lipsa ofertelor corespunzătoare.

Un aspect important a fost realizat în ianuarie 2026, când Hidroelectrica a decis, prin Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, crearea unui parteneriat cu EDF Power Solutions International, fiecare având o participare de 50 %. Această colaborare vizează dezvoltarea proiectului CHEAP Tarnița, considerat crucial pentru infrastructura energetică națională. Acordurile pentru oficializarea acestei asocieri se află în ultimele faze de finalizare.

Paralel cu această inițiativă, există și o propunere de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj în zona Bicaz, județul Neamț. Această inițiativă privată, dezvoltată de Hydro Blue Energy SRL, se preconizează a avea o capacitate de 300 MW. Proiectul, situat în apropierea Lacului Bicaz (Izvorul Muntelui), include o centrală "îngropată" la circa 400 de metri sub pământ și un lac artificial cu o suprafață de peste 20 de hectare. Hidroelectrica a manifestat interes pentru această investiție, intenționând să achiziționeze 50% din proiect, odată ce acesta va deveni funcțional. Se estimează că această inițiativă ar putea crea mii de locuri de muncă în faza de construcție, generând contribuții substanțiale la bugetul public, între 500 și 700 de milioane de lei din diverse taxe în timpul construcției, iar în faza operativă, o contribuție anuală de minimum 100-150 de milioane de lei.

Alte Alternativă de Stocare și Contextul European

Pe lângă hidrocentralele cu pompaj, România a început implementarea și altor tipuri de soluții de stocare, în special prin sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS). Transelectrica a anunțat o capacitate instalată de 249 MW de baterii, ce urmează să fie operațională începând cu 1 septembrie 2025, cu proiecții de a atinge 500 MW până la finalul aceluiași an. Hidroelectrica a obținut suport financiar de peste 43 de milioane de lei prin Fondul pentru Modernizare pentru un proiect de stocare cu baterii de 64 MW și 256 MWh la CHE Porțile de Fier II. De asemenea, ENGIE Romania planifică două inițiative BESS în Galați și Sibiu, cu puteri de 5 MW și respectiv 80 MW. Un alt proiect semnificativ este complexul energetic hibrid Ogrezeni din Giurgiu, care combină energie solară cu sisteme de stocare în baterii, având o capacitate de peste 1 GWh.

Pe plan european, investițiile în stocarea hidro prin pompaj continuă să crească, iar Comisia Europeană a alocat resurse substanțiale și a inclus o serie de aceste proiecte în cadrul celor de interes comun, recunoscându-le importanța strategică în asigurarea securității energetice a Uniunii.

De reținut

Locuitorii din Neamț, în special cei din zona Bicaz, sunt extrem de interesați de progresul proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj. O asemenea inițiativă nu doar că ar putea contribui la stabilizarea energetică, ci și la stimularea dezvoltării economice locale prin locuri de muncă și contribuții la bugetele comunității. Cu toate acestea, istoricul proiectelor anterioare ne arată că de la idee la implementare este un parcurs complex, cu multe obstacole administrative și financiare. Este esențial ca autoritățile locale și guvernamentale să ofere un sprijin concret și să simplifice procesele pentru a asigura realizarea acestor investiții cruciale.

Sursa informațiilor: stiri-neamt.ro, InvesTenergy, Economica.net, Monitorul de Neamț, Mesagerul de Neamț, TVMneamt.ro, Financial Intelligence, Forbes.ro, Digi24, CECCAR Business Magazine, Ministerul Energiei, Wikipedia.